L.8

Trăim într-un continuu dualism din momentul în care ne conștientizăm, întâia dată, existența.

Dualismul uman, în forma lui brută, s-ar referi la cele două elemente evidente: sufletul și corpul, dar există cel de-al treilea element care gestionează totul, mintea, după mine, unicitatea dualismului.

Acesta poate determina dualism între suflet și suflet, trup și trup,intersectându-le, apoi, între ele, ducând inevitabil la multiplele personalități, nefăcându-le, obligatoriu , parte din patologic.

 Îmi accept dualitatea, deoarece o am și o și recunosc. Câți ar face-o, câți ar conștientiza-o ? Am fi terni fără ea, am fi, poate desăvârșiți, dacă am exploata-o inteligent.

Nefiind decât niște tarabe ale propriei dualități, în fiecare zi expunem și vindem câte ceva din noi, ieșind în pierdere sau în câștig, de aceea e nevoie de acea inteligență și simț. Trebuie să nu faci să cadă în dizgrație transformând-o în parșivenie.La ce să fii un mitocan când poți avea stil ?

Ar fi indicat, doar indicat, nu și obligatoriu, să păstrezi tot ceea ce este urât pentru sine, iar dacă îți va permite capacitatea, ai posibilitatea de a o dualiza și pe acesta, transformându-l în uitare versus amintire.

Poate îți va părea un deja vu ceea ce am scris, dar ca să pari surprins , pentru mine sau pentru tine, îl vei transforma într-un jamais vu.