Am închis fereastră-n toamnă
Să o deschid în primăvară
Gândind că voi fugi de-o iarnă grea…
M-ai sărăcit de ea ?
În cameră tu te aflai deja,
Am înțeles nevoia ta,
Seri lungi te-am ascultat,
Pe păr te-am mângâiat
Când în genunchi ai stat,
Obrăznicia ți-am certat,
Să mă-ndrăgești am acceptat,
Suflet, cât ai cerut, ți-am dat,
Te-am luat în brațe, te-am lăsat,
Ca pe-un copil te-am adormit
Cu vers stângaci te-am învelit,
Mult ți-am șoptit, eu te-am iubit…
Acum ești vindecat,
Te las să pleci maturizat,
N-am să regret niciun minut
Puțin din tine cât am cunoscut.
Nu te opri, mergi mai departe!
La mine-n rest de anotimpuri este noapte,
Căci iarna m-a îmbogățit și-am strălucit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu