Înăbuș urletul de neputință
Urmând pași îngropați în credință
Și vreau , nu pot,
Iubirea parcă-i despot
Ca să exiști, să nu te am…
Tu, viață, m-ai biciuit cu vot de blam…
Țărm împietrit de suflet prăbușit, eu, gem
Izbit de valurile sorții ce-i blestem,
Bocind rugăciuni într-un abis de jale
Târăsc genunchi pe gânduri care taie, cale
Arzând inima-mi înecată-n pelin
Pân’ la pământ mă-nclin,
Apuc pe drum întortocheat-n delir, gonesc
Nicicând să nu mă cauți, să nu te mai găsesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu