L.373

"Ce bine că se lasă înserarea,
Vor adormi și gândurile rele,
Iar zorii noi să n-aibă îndurarea
De-aș aminti de ele."L.

L.372

"Eu, vipere la piept, nu strâng nici de mi-ar pune la picioare tot veninul,
Pe masă tot ce-au mușcat, iară paharelor cu ură de le-ar face plinul,
Surzesc la sâsâiala rece când vor să mă învețe aroganța târârii lor spre soare
Căci de singurătate nu vreau să fiu molipsitoare."L.

L. 371

"Ti-am dat din suflet pe datorie,
Fara sa-i cer ar pune cerul maturie
Ca mi-ai promis pe atat ,ba inzecit,
Dar ai mintit
Si-acum mi-e schioapat mersul printre stinse stele,
Luna-i numai pe sfert, iar razele de soare sunt nuiele
Drept pedeapsa 
Crezand ca-s cea aleasa.
Of , de as putea a face cale-ntoarsa, 
Razand sa-i fac destinului o farsa !'L.

L.370

"Nu-i vară pentru sufletele, toate,
Vreunul s-alerge prin ploaie, despuiat, nu poate,
Nici tălpile de praf să-i fie fripte,
Vânt cald de nebunie n-o să-i adie gânduri vechi din minte,
De-atâtea începuturi ostenit ,
De brațe-ntinse spre îmbrățișări ce n-au venit,
De secile priviri înspre cărări unde speranța ca-i să vii, tu, ai sădit,
S-a ofilit.
Petalele iubirii le pune, acum, printre șosete, în sertar,
Al sărutărilor nectar într-un fular,
Să nu mucegăiască aruncă, peste, amăgire,
În iarna ce-o să vină să-i fii o amintire."L.