Bucuria îmi este un vârtej,
Tristețea la-nceput un uragan
Ce n-aș dori să îl transform în sacrilej,
Căci mi-s profan
A continua a căuta
În vreascurile umede și aruncate
De vânt turbat luate,
O fericire undeva
Acum și-oricând aievea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu