luni, 14 iulie 2014

L.120

“A gândurilor-ți gheișă doresc a fi odată,
Cu virgule mărunte să-mi intonezi viața punctată
În propoziții grațioase ca ale mele mâini
Ce-aștern atingeri de sfioase gene pe-obraz cu plecăciuni,
Timidă-ți fie exaltarea tresărindu-ți suflet
Înfricoșat a sfărâma cu al fiorului sunet
Curburile-mi de filigran din puf de păpădie
Vrând trup a îmi cuprinde, pe veci să îți rămâie
Fiindu-ți lună pentru a nopților genune,
A zilei boare în juru-ți ascunzându-ne de lume
În univers de unic porțelan
Asemeni ceșcuțelor ascunzători în ceai un mistic ritual.”L.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu