„De e slăbuță nu
crede că e vulnerabilă
Tăria-i este fiindu-i
variabilă,
Dizgrațioasă nu o
vede părând grăsuță
Fragilitatea
formelor lăsa-va-ți inimă desculță,
Scundă , o ridică
sufletul,
Înaltă, coboară
pentru a te egala cu intelectul,
Picioare-i lungi
ori scurte pășesc cu fermitate
În colb de
întrebări lăsând ca urme răspunsuri asfaltate,
Mâinile-i suave,
dar și aspre
Ți-alină suflet
în mâgâieri măiastre,
Vorbăreață, veselă, plânsă , tăcută
Prezența-i leac pentru a dragostei acută,
Vorbăreață, veselă, plânsă , tăcută
Prezența-i leac pentru a dragostei acută,
Blondă, brună sau roșcată
Secunda-ți face colorată
Privirea-i neagră,
albastră , verde ori ciocolatie
Când te cupride-n
mreje viața-ți face armonie
Și-i pui vrăjit
zorzoane sărutări,
O dezgolești
grăbit cu frământări,
O vrei, respingi
crezând că-ți aparține,
O ai , îți place,
nu-ți convine,
Te sperie, să
fugi dorești pentru a o-nșela
C-o alta
descoperind-o tot pe ea,
Femeia.”L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu