“Aș vrea să cred că-n inimă am neuroni,
Că tot ce simt cu ea nu-s demoni,
Putând s-aleagă cerebral
Bătând verdict de imoral
În fața vieții ce mi-e juriu
Sperând a-mi fi absolutoriu
Pentru un viitor nedefinit
Și un trecut la ce-i uitare convertit,
Apoi plecându-mi cap pe umăr de destin
Lăsa-voi a se revărsa de mult prea plin
Un suflet mare ,timid, amestecat, nu
filistin.”L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu