“De-ar înflori cuvinte pe-a buzelor estradă
Le-ai admira
aplaundându-le ca la paradă
Și le-ai lăsa în
fiecare zi să-ți ungă
Clipe ce-ar fi
vrând să rămână , nu pe lângă
Să-ți treacă
ducându-le la morgă
Păstrând parfum
ce ar cânta povestea ta la orgă
De vis dorit
ce-ai vrea să fie un scenariu
Într-o adevărată
lume, nu-ntr-un etanș acvariu
Unde să-noți prin
ale tale gânduri uragane,
Nu ai putea, că-s
milioane
Pe care tu le-ai
scris ca propriu-ți dramaturg
Sperând că
piesa-ți ai putea s-o joci, nu ești nătâng
Și nu se
va-ntâmpla așa,
Pleca-vei ochi
tăcând, nu te vei confesa
Păstrând în
sine-ți neîmbobocită realitate textuală
Ce este pentru
tine, ia pentru alții nu, normală.”L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu