“Să-ți spun că-s nouă eu sau poate toate
la un loc
În luni de început de săptămână,
din ani, deloc ?
Să-ți spun că-s mare ? Te-ai îneca
în ea deși sunt mică,
Dar ai da, prin a te-mi oferi …da, te voi cuprine-n inima adâncă.
Să-ți spun că-s vie ? Tu mi-ai
culege bob din suflet și ai trăi purtând
Veșmânt ce este haină , eu, pe al
tău trup în chip de dragoste sădind
Când cer în noapte desenat să-mi
fii nebun, rege
Sau pion, tu duce destin ce nu e
mat și-oprit , ci curge,
Poate și sare și-i amăgitor de
dulce dorind ca noi să fim atât de noi
De-acum, mereu, în veci de voi
A ne uita în jur
Și am să spun , vă jur
Om fi, bărbat , femeie într-un
sublim
De omonim.”L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu