“Nu îmi
permit a-ți spune noapte bună,
Știind
c-ar fi geloasă a ta lună,
S-ar
înnora făcând pe-a nopții față riduri,
Buzele
și-ar spuzi cu stele cârduri,
Din
plină , nici jumate, s-ar face sfert,
Ar
transforma printr-o eclipsă asfaltul cerului în drum incert
De vise
și speranțe ce-ajung la ea în rugăciuni
S-o poți
a desena, ai scrie versuri alintând-o cu minciuni
Că tu
ești singurul, doar pentru ea,
O-nchizi
din egoism în sinea ta
Să te
privească prin a ei lumină lume
Crezând
c-așa îți faci renume,
Nu știi
cum ea te lasă ca pe alții, punându-te-n balanță,
Te-nclină
în iluzii, că-ți e amantă, îți este soață,
A
inimilor hoață.”L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu