L.74

“Șoptește palma că n-a primit-n-al ei căuș
De atâta timp al tău sărut suav și jucăuș,
Ai auzit-o, nu i-ai răspuns dorinței,
Ci ai atins-o cu adierea eleganței,
S-a-nfiorat de parcă i-au crescut pe dată flori,
Ea ți-a pictat obrazul palid în culori,
Ochii-ți închiși de multă vreme
Au început a scrie cu priviri poeme,
Iar zâmbete timide, în ecou
Au prins în ramă pe noi, unic tablou.”L.