Răsfățată

Iubire, azi vreau să mă răsfeți,

De-al meu refuz să mă dezveți,

În primul magazin să mă-nvârtești,

Ca într-un carusel din vechi povești,

Cu sărutările nebunești !

Apoi, luându-mă de mână

Mă oprești,

Mă dojenești,

Eu pun botic,

Tu-mi dai pupic

Și-mi trece imediat,

Căci m-ai adus la cumpărat.

Ah ! De ce mă mir de-al meu destin ?

Văd rafturile ca pe-un festin,

Acolo, în stânga, sus, stă dăruire,

Iar mai la dreapta fericire,

La mijloc, uite, nemurire,

La bază parfum de-mbrătișări

Și pe podea zac, tainice, amorezări,

Pe umerașe sunt aliniate:

Cuvinte adânci șoptite-n noapte,

Lângă ele, spășite-ngenuncheri

Lipite, strâns, de mângâieri.

Pe toate eu le-aș cumpăra,

Dar banii n-au valoare aici,

Poate altundeva,

Mi le oferi cerând nimic în schimb.

Ba, totuși, ceri !

Să mă răsfeți din când în când

De dragul de a mă vedea râzând,

Cum mă-nvârtesc,

Cum sar într-un picior,

Cum ochii îmi sclipesc

Și cum în treacăt, doar ușor,

Eu îți întind un deget mic,

Abia simțit,

Căci , altfel ai muri de dor,

Biet slujitor.