L.314
"Prezent fără de mâine, fără de ieri, decapitat, fără picioare
De ce îmi ești tu oare
Al rugii monolog
Și pace nu îmi dai când tot îți cer crezând că port cu tine dialog
Speranței eu să te răscumpăr,
Să nu mai creadă în himere pe inimă să o astâmpăr ?"L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu