L.317

"Știi serile târzii când mirosea a caise
Apoi le luam cu noi în vise
Mușcând din ele ca din viață,
Lăsând nectarul lor s-alunce pe față,
Pe piept, în inimă zidind o vară
Știind că-i ultima, dorind a fi întâia oară ?"L.