I-aș pune piedică norocului să-și rupă piciorul la mine pe cărare,
Să-i sar în ajutor apoi, că nu-i cu supărare,
Se mai întâmplă
Când doar cu capu-n nori el umblă,
Să-l duc în casă,
Ușa să-ncui , să nu mai iasă,
Grijă să-i port câte puțin,
Costu-mi să fie ieftin,
Un zâmbet urmat de-al hohotului răs, zile cu soare,
Iar la plecare
O-mbrățișare
Ce-mi va schimba destinul măcar la-nfățișare. L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu