Tot încerc nodul din piept să-mi desfac,
E-atât de încurcat și are ițe groase, subțiri, scurte ori lungi,
Gându-mi din minte că n-am să pot aș vrea să mi-l alungi,
Să-mi pui pe umeri o încurajare,
Purta-voi-o dreaptă pe-a vieții strâmbă cărare,
Nu am cu ce-o plăti acum , dar ți-o voi da-napoi
Să-ți încălzească inima când al tău suflet fi-va sloi. L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu