L.306

Aș spune vai Cum ningi tu lună lui mai, Dar nu cu zăpadă Ci cu a plopilor ofrandă Ce-și trec florile Și îmi inundă serile De vise c-aș putea zbura cu al lor puf Până la lună să i-l pun zuluf Să-mi fie cochetă la balul stelelor din fiecare noapte Unde tare-mi mai dănțuie gânduri și neauzite șoapte, Însă nu zic Nimic, Pun capul pe perna zilelor de-asfalt Sperând că pași nepăsători nu ne-ar călca și-ar trece peste noi c-un salt. L.