marți, 5 mai 2015

L.302

Ai uitat când mi-ai pus în mână
Din vise o fărâmă,
Erau acolo vreme bună,
Soare și lună,
Grijă aveam s-o țin căuș,
De aș fi strâns-o le-aș fi strivit ne-având la îndemână un căluș
Pentru o inimă ce-ar fi urlat
Și-așa să tac am învățat
Fără reproș
Când mâna mi-ai scăpat în al indiferenței coș. L.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu