L.222

"M-am așezat așezat la masa proprie-mi vieți să trag o beție,
Îmi toarnă ce vrea, cum știe,
Amar,
Pahar după pahar,
Un strop de bucurie
Să-mi dea avânt spre nu se știe,
Sticla cu fericire i s-a terminat
Degeaba cer și-am gât uscat,
Nota de plată îmi face grăbită
Să nu-i rămân datoare când e sfârșită,
O rog a îi plăti în rate căci mi-s săracă,
Refuză , ba chiar îmi toarnă-n ușă un pelin să mă trezesc ca niciodată.
Aș vinde dintr-ale mele,
Nimeni nu cumpără, sunt grele...
Dorește cineva un troc ?
Dau ghinionul pe noroc."L.