"E noapte în a vieții cazarmă,
Aud cum sună a sorții alarmă
Și sar în picioare să-mi iau veston,
Cu-a sufletului baionetă s-aplic al legii talion
Crezând că ea ar fi dușman egal să pot purta război,
Să pun a pulberii tristețe în butoi,
Fitil
Să fie crud destin,
Să îl aprind cu dragoste , să explodeze-n fericire,
Iar tot ce-i rău să își găsească nimicire,
Deși doar una să par un regiment,
În moarte dintr-un soldat să avansez la grad oniric de locotenent
Pe care, cu o clipire, unul sau doi l-ar saluta
Crezând că pentru ei lăsat-am în urmă și altceva."L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu