"Adu-mi un pahar cu jale, nu plin, pe jumătate vărsat,
Să-l dau pe gât dintr-o dat',
Să-l zdrobesc de pământ, în mii să îl sparg,
Cioburi să-i calc , piciorul să-l trag,
În urmă să-mi vină a fericirii bocitoare,
Să tânguie ea ce mă doare,
Căci eu voi fi plecat
Cu sufletul treaz de-atâta amar îmbătat !"L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu