"E secetă de lacrimi de genele-mi scrâșnesc și-mi crapă,
Iute îmi vino, în inimă fântână-mi sapă
Căci amintirile îmi trag să moară,
Chiar dacă dor ele îmi sunt, fără de preț, comoară,
Iară acest prezent nu-s sigură că va putea a face alte,
În suflet să-mi sculpteze cu-ale iubirii dalte
Neprețuite răni
Ce mă trezesc a fi eu însămi."L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu