"De ce toamnă faci pași-mi să șușotească,
Liniștea plăcută să-mi știrbească ?
Ce spun ?
Să nu mai merg cu capul în pământ ca omul singuratic și nebun,
Căci de aceea n-am aflat
Cum Domnul Deal s-a însurat
Și fuse mare cununie
Cu Doamna-i Vie ?
Vântul le cântară fără oprire de dănțuiră mână-n mână
Stele, soare și lună,
Meseni le fură chiar și norii,
Se îmbătară toți cu vinul din podgorii,
Iară acum luna-i pe sfert și-o doare capul,
Soarele iute apune, vai săracul,
Copacii-ncearcă să-nverzească de rușine că s-au dezbrăcat,
Cerul se-ncruntă înnorat,
Mahmur în cale mi se pune vânt,
Să nu-ndrăznesc să suflu un cuvânt !"L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu