"Îmi vei invidia mers dând în gropi, împiedicat,
Adeseori târârii dedicat
Ce te făcea să îți întorci privirea
Să nu îți vadă-n ochi lumea rușinea
Că te-ai ales cu o ce are cap în nori
În loc să mă ridici de subsuori,
Să-mi scuturi pietrele din suflet,
Să îmi înăbuși c-un sărut al vieții urlet.
Și știi de ce ? E multă ca și mine,
Deși o recunoaște doar în sine."L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu