Auzi-le cum se lovesc la mal de gene
Lacrimile oțelite ce-aprind scântei în cremene
De suflet rămas doar vreascuri stinse,
Privește-le prelinse
Pe obraz, cum sapă înspre tâmple dantelărie,
Pe-ntregu-mi chip biografie,
Învață să-l citești , nu judeca și ia aminte,
Îți spune mai mult decât o mie de cuvinte !L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu