luni, 12 ianuarie 2015

L.246

"Când pasu-ți va trece prin trecătoarea dintre zi și noapte
Spre malul certitudinilor atât de nesperate
Lovit cu foame de marea speranțelor deșarte,
Întoarce privirea la amintiri în colț de viață lăsate... 
Mă vei găsi acolo căznindu-mă să duc în spate 
Crucea nebunilor ce este și a mea din fericire, pentru tine din păcate,
Apoi dă-ți singur coate,
Arată-mă cu degetul întregii lumi urlând cât gura-ți poate:
A fost a mea 
Și ea și vina
De-a n-o-nțelege, numai așa
Putea-vei a mă uita !"L.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu