L.166

"A pus la ușa sufletului gardian indiferență
Vrând a-i uita lungă absență,
Zăvor tăcere,
Lanțuri, speranțe efemere,
Arest fiindu-i sine
Ca nimeni ce mai vine
A nu putea a mai intra nicicum
Luând-o înapoi pe-al renunțării sigur drum."L.