L.406
"Te-ai sărutat cu macii, cu roșii trandafiri.
Îți simt în suflet spini-ți, iar buzele-mi sunt sângerii
M-adulmecai de moarte și-mi picurai venin
În viața-mi ce nu-i decât un biet suspin,
Dar nu conta, fragilă te voiam să mi te frângi sub pleoapă,
Erai, în felul tău... o lacrimă-nghețată.
Privirea mi-a pășit pe ea crezând că o să țină
Uitând că dragostea-ți era o poleială fină
Și a crăpat,
Te-ai spulberat !
Rogu-te mă iartă, sunt vinovat !
Ca un bărbat."L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu