L.398

Sădi-voi alături vis neîmplinit, Cerul de curcubeu schilodit În cârja-i de stele să vină Cu lacrimi-n șuvoaie să-i ude rădăcină, Nori negrii umbră să-i țină Pân' ce i-o putrezi și amintirea, Iară un altul locul îi va lua c-așa-i menirea.