L.421

"Noaptea a adormit sprijinită de tâmpla mea,

Cu ea și lumea,

I-am gândit inimii să-mi bată mai încet

Ș-acum mi-alunecă prin vene sânge violet,

Îmi pare rece, aș vrea s-o învelesc

Cu ultimele clipe, dar foșnesc."L.

L.420

" M-ai sărutat ca Iuda, n-am bănuit atunci

Când mă-nălțai la ceruri 'nainte să m-arunci,

M-am sfărâmat, probabil, într-o mie să nu-mi ajungă ani să mă adun

Și nici nu m-ai vândut la un preț bun...

Pe niscai mofturi, o ambiție plus un pahar cu egoism,

O iubire pe un aforism." L.

L.419

Nu știu cum rătăcisem prima literă a fiecărui cuvânt,
Te chemam, dar numele-ți se prăbușea de începuturi frânt,
Am descuiat toate amintirile noastre ce zăceau în sertare,
Le-am regăsit palide, cu răsuflarea aproape amorțită ce-mi cerea iertare
Că m-au uitat și-am vrut să le răspund,
Dar prima literă a fugit cum fuge-ntoteauna primul gând,
Tăcerea a devenit stăpână peste ani, peste noi,
Peste curcubeie fără ploi...L.