miercuri, 30 august 2017

L.389

"La temelia câtimii de eternitate
Îți ceri dreptate
Privind spre tot ce nu va fi cu zâmbet subțiat și adâncit,
Trăirea-ți este circumstanță când clipa-ți sugerează timpul trecător și irosit,
Vrei viitoru-ți zid înalt spre cer ?...închide ochii și-ntinde degete să pipăi margini altor lumi chiar dacă îți vor sângera,
Delicată precum iluzia, atingerea-mi, ți le va vindeca,
Dar nu uita
Că doar ce trece este și nu vei auzi decât de îngerii ce vor cădea ."L.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu