marți, 8 noiembrie 2016

L.378

"Cum te dezbraci tu,noiembrie și lași să te întrepătrundă cerul,
Fată morgană , cețurile îți adâncesc misterul,
Sub tălpi îți e natura-n agonie,
Vântu-ți îngână a tristeții simfonie,
Te înserezi cu-apusuri câteodată roz,
O ironie a zilelor moloz,
Urma sărutului îți e brumată,
De tine am fugi de parcă ești ciumată."L.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu