duminică, 2 august 2015

L.322

"Neputincioasă privesc cum te grăbești să-mi pleci,
Să lași în urma-ți lungi nopți și reci
Când inima mi-ai încălzit-o doar pe jumătate,
Iar pași-mi n-au plecat...departe
Și nu o faci oricum, ci dezbrăcată,
Să te dorească lume toată
Care-ar vrea
Să te ascundă sub val de mare ori după colț de stea,
Numele să-ți pună în fiecare lună,
Dar nu îți pasă, te dezgolești de câmpuri, nori-i aduni în furtună
Cu soarele la braț vară,
Însă mă plec și-am să te iert de parcă mi-ai greși întâia oară. "L.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu