marți, 9 decembrie 2014

L.216

"I-ai spus visului cum îl visezi ?
Zicându-i nu îți trădezi
Acel ceva
De care-ți legi impresia
Cum că trăiești 
În realitate crezând în povești..."L.

luni, 8 decembrie 2014

L.215

"Dă-mi pasul tău
Să nu mi-l rătăcesc pe eu,
Să simt pietrișul în călcâiu-ți,
Cu sărutarea-mi să ți-l mângâi, atâta mers ajungă-ți,
Mă lasă să ți-l cânt în vers,
Să știe lumea toată cum mi-ai deschis un univers
Mie străin odată
Și-acum nu mai am nume de abandonată !"L.

L.214

"Mi-ai dat sentință cu executare grabnică,
Drept de recurs să n-am, să-ți fiu mai darnică,
În permanență nouă
Și dis-de-dimineață să mă-mbăiez în rouă,
Pe vârful buzelor s-aduc șoptit
Amor ce-a răsărit,
Să ți-l aștern înfiorată pe obraz,
Să-ți simt extaz,
L-amiază să îți ard, cenușă să mă fac
De doru-ți fără leac,
Să îți renasc pe seară,
În noapte să mă modelezi ca pe o ceară
Tăcută, caldă, dornică,
Să te înșel c-aș fi a ta, eternă nestatornică."L.


L.213

"Vai ș-amar 
Când viața-ți e numai dijmar
Și nu pentru a zecea parte,
Ci pentru tot și toate,
Când sufletul ai vrea să-ți tragi,
Să fii pentru o clipă animal, să ragi,
Dar nu o faci,
Doar taci,
Muțenia fiindu-ți legământ,
Potecă către odihnitor mormânt !"L.

L.212

"Îmi place să trăiesc printre ce e defect,
Așa, condiția-mi de acaret
Își face folosință
Pentru oricare s-ar găsi ființă
Ce-ar vrea a mă lua, 
A mă lăsa,
A mă uita
Ori poate a se completa
La dat moment
Nu ca subiect, ci atribut , la verb un complement."L.

miercuri, 3 decembrie 2014

L.211

"Nu știu cine-a băgat
La spălat
Această zi, pe cea de ieri,
Privești aici, spre nicăieri
Și vezi cum norii scurg doar gri
Din ce au au fost cândva albaștri,
Căderea lui n-are ecou,
E mut ca un cavou,
Iar noi
Pășim cu sufletele prin noroi,
Cu inimile-ncovoiate
Sperând, că cine a făcut-o, ne va albi de tot ce am avut păcate."L.

marți, 2 decembrie 2014

L.210

" Ai îmbătrânit toamnă, ai nori zbârciți,
Copacii lăsat-ai dezveliți,
Bătuți de vânt ploios și zgribuliți,
Îți cauți disperată acoliți
Ce ai făcut să-ți laude...
Îți spun că nu se cade,
Mai bine te retrage și lasă loc
Pe ceea tinerică și subțirică la mijloc,
Atât de albă !
Dă-i voie pe ale noastre suflete le facă nadă,
Să prindă alt sfârșit de an,
Apoi într-o clipită să îl schimbe cu un altul precum un magician
Lăsându-ne a crede că va fi mai bun,
La tot ce-i rău imun."L.